National

Tot ce se întâmplă la nivel naţional şi se răsfrânge în viaţa cotidiană a bănăţeanului.

 
Sistemul de conturi globale si mecanismul fara prevalidare

Bucuresti - Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a hotărât extinderea aplicării, începând cu data de 14.11.2011, a sistemului de conturi globale şi a mecanismului fără prevalidare pentru acţiunile din componenţa indicelui BET dezvoltat de S.C. Bursa de Valori Bucureşti S.A.  Decizia survine în urma discuţiilor purtate de C.N.V.M. cu reprezentanţii entităţilor pieţei de capital având ca temă oportunitatea şi aspectele tehnice ale extinderii utilizării conturilor globale şi a mecanismului fără prevalidare în cazul tuturor instrumentelor financiare admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de către BVB. Extinderea acestor mecanisme la nivelul unora dintre cele mai lichide societăţi tranzacţionate pe piaţa reglementată la vedere administrată de către BVB creează premisele necesare atragerii de noi investitori şi creşterii valorii tranzacţiilor. Demersul se încadrează într-un program amplu de aliniere a mecanismelor de tranzacţionare la practicile internaţionale, prioritară în acest sens fiind asigurarea desfăşurării activităţii de tranzacţionare în condiţii de siguranţă din punctul de vedere al colaborării intermediarilor cu instituţiile pieţei, a sistemelor informatice utilizate de către aceştia şi al respectării obligaţiilor de raportare şi transparenţă.

 
Stadiul absorbtiei Fondurilor Structurale si de Coeziune

Bucuresti - Ministerul Afacerilor Europene a publicat zilele trecute stadiul absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune la 30 septembrie 2011. Fata de situatiile similare publicate lunar de catre ACIS, acest stadiu al absorbtiei cuprinde si informatii privind absorbtia reala (efectiva) a fondurilor. Astfel, conform cifrelor publicate de MAEur, Romania a primit pana la sfarsitul lunii septembrie 2,822 miliarde de euro de la CE din care avansuri in valoare de 2,106 miliarde de euro si plati intermediare de doar 716 milioane de euro, ajungand la o absorbtie efectiva (plati intermediare/alocare UE) de 3,7%.In ceea ce priveste stadiul cheltuirii fondurilor pe fiecare program operational, conform datelor publicate, POS Mediu si POSDRU inregistreaza cea mai mica rata a absorbtiei efective (1,89%, respectiv 2,96%).POSDRU, spre exemplu, are a doua cea mai mare rata a absorbtiei calculata in functie de platile interne virate catre beneficiari (prefinantari si rambursari din fonduri comunitare si de la bugetul de stat) – 22,72%, respectiv 4,016 miliarde lei. Insa, cu doar 102,92 milioane lei plati intermediare rambursate de Comisia Europeana, la absorbtie efectiva se numara printre codase.Programul operational fruntas atat in ceea ce priveste platile virate catre beneficiari, cat si in ceea ce priveste platile intermediare primite de la CE este POR-ul, cu o rata a absorbtiei efective de 7,37%. Situaţia depunerii de proiecte• Număr proiecte depuse: 30.252• Valoare proiecte depuse: 56,31 miliarde euro *din care contribuţia UE: 35,62 miliarde euro≈ 185% alocarea UE 2007-2013 Situaţia contractării de proiecte• Număr contracte semnate: 6.923• Valoare contracte semnate : 14,4 miliarde euro *din care contribuţia UE: 11,36 miliarde euro≈ 59% alocarea UE 2007-2013 Situaţia plăţilor către beneficiari• Valoare plăţi: 2,9 miliarde euro (din care 1,28 miliarde euro rambursări)• Plăţi interne din fonduri UE: ≈ 14,13% din alocarea UE Situaţia sumelor primite de la Comisia Europeană• Total sume primite: 2,822 miliarde euro ≈ 14,7% alocarea UE 2007-2013din care: Avansuri: 2,106 miliarde euro Plăţi intermediare: 716 milioane euro• Rată plăţi intermediare/alocare UE: 3,7% Stadiul absorbţiei Fondurilor Structurale şi de Coeziune pe fiecare Program Operaţional   ALOCĂRI UE 2007-2013 * PROIECTE DEPUSE * PROIECTE APROBATE * CONTRACTE SEMNATE ......(mil.lei)....................Nr./ Valoare totală........Nr./ Valoare UE..............Nr./ Valoare UE.............................................(mil. lei).....................(mil. lei).........................(mil. lei)   ** PLĂŢI INTERNE CĂTRE BENEFICIARI**PLĂŢI INTERMEDIARE DE LA CE ...................(mil.lei) / %................................(mil.euro) / %POS Transport.. 19.251.......110...37.562.........56....6.910......49....3.676 **..................608........3,16..............................113,69.......2,49POS Mediu...... 19.026....... 453... 34.215........ 260...15.925.....224...15.536 **...............2.234.......11,09...............................85,36.......1,89POR............ 15.710......7.876... 52.281...... 2 404...12.569...2 097...11.305 **............4.016.......23,71.................................274,56.......7,37POS DRU........ 14.657.....10.168... 42.852...... 2 896...14.749...2 121...12.051 **............3.498.......22,72...............102,92.......2,96POS CCE........ 10.769.....10.229... 66.849...... 2 843....5.714...2 043....4.619 **............1.668.......14,06...............117,49.......4,60PO DCA............ 877......1.325.... 3.254........ 335......499.....318......429 **...............81........8,64.................9,84.......4,73PO AT............. 718........ 91...... 407......... 75......253......71......242 **...............82.......11,27................11,65.......6,85TOTAL.......... 81.008.....30.252...237.420...... 8 869...56.619...6.923...47.858 **...........12.187...... 14,13...............715,51.......3,69

 
Noi reglementări privind instanţele judecătoreşti

  Bucuresti - Guvernul a aprobat proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, urmând să fie dezbătut şi adoptat de Parlament. Aplicarea noilor prevederi va conduce la scurtarea duratei proceselor, având în vedere două elemente de noutate introduse de proiectul de lege. Pe de o parte, se va separa funcţia de manager de instanţă de competenţa juridică propriu-zisă, iar pe de altă parte, se va institui funcţia de grefier judiciar, ambele reglementări dând posibilitate personalului judiciar specializat să soluţioneze procesele judiciare în termen rezonabil. Astfel, personalul judiciar va include grefierul judiciar, grefierul de şedinţă şi grefierul de anchetă, cel de asistenţă va fi alcătuit din grefieri, grefieri arhivar-registratori şi agenţi procedurali, iar personalul tehnico-administrativ va fi format din specialişti IT, criminalişti şi şoferi. Proiectul de lege adoptat realizează transferul de sarcini de la judecători la grefieri, prin introducerea unei noi funcţii, aceea a grefierului judiciar, construit pe baza modelelor europene consacrate în materie (rechtspfelger-ul german şi austriac), în concordanţă cu prevederile europene în materie.Actul normativ va intra în vigoare la 6 luni de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial al României.

 
Violenta in spitale - cel putin 6 luni de inchisoare

Bucuresti - La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat astăzi Legea de modificare a L 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii. Conform actului normativ, ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă contra unui medic, asistent medical, şofer de autosanitară, ambulanţier sau orice alt fel de personal din sistemul sanitar, aflat în exerciţiul funcţiunii, va fi pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. De asemenea, orice acte de violenţă, ca de exemplu lovirea, săvâşite împotriva cadrelor medicale vor fi sancţionate cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar vătămarea corporală poate fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 6 ani. Vătămarea corporală gravă se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 12 ani. 'Ministerul Sănătăţii a mai atras atenţia asupra problemelor de siguranţă cu care se confruntă personalul medical. Astfel, anul trecut am înaintat un amendament la Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor , care însă nu a fost adoptat. Până astăzi, dacă o persoană agresa un medic într-un spital putea fi sancţionată cu închisoare de la 3 luni până la 2 ani, sau cu amendă, după caz. Noi am propus înăsprirea pedepselor. Astfel, agresorul va putea fi sancţionat cu închisoare între 6 luni şi 12 ani, în funcţie de gravitatea faptelor. Prin noile măsuri urmărim descurajarea celor care nu respectă corpul medical aflat în exerciţiul funcţiunii şi munca depusă de angajaţii din sistem. Şi, din nefericire, au existat în ultima perioadă unele cazuri îngrijorătoare', a declarat RITLI Ladislau.

 
19,26 de trimiteri postale pe cap de locuitor

Bucuresti - Raportul de date statistice privind serviciile postale in anul 2010, publicat de ANCOM, arata ca piata a scazut cu 10,4% din punctul de vedere al traficului total postal, o scadere de trei ori mai mica decat cea inregistrata in anul 2009. Dupa ce in anul 2009 traficul postal international a inregistrat o crestere de peste 60%, in anul 2010 acesta a reintrat pe o panta descrescatoare, diminuandu-se cu 6%. In anul 2010 in Romania au circulat 412.535.899 de trimiteri postale, ceea ce inseamna o medie de 19,26 de trimiteri postale pe cap de locuitor fata de 21,46 de trimiteri in anul 2009. Din numarul total de trimiteri procesate in anul 2010, CNPR a procesat 79,75%, adica 328.979.895 de trimiteri, in timp ce urmatorii zece furnizori in functie de volumul de trimiteri au realizat un trafic de 65.333.314 de trimiteri, ce reprezinta 15,84% din totalul traficului de trimiteri procesate, restul furnizorilor avand un volum de 18.222.690 de trimiteri, ceea ce reprezinta 4,41% din acest segment de piata.Un procent de 93,5% din traficul postal total aferent anului 2010 este reprezentat de trimiterile postale interne, care au inregistrat o scadere de 10,7% fata de anul 2009, ajungand la valoarea de 385.592.270 de trimiteri, in conditiile in care traficul intern realizat de CNPR a scazut cu 16,4%, iar cel realizat de ceilalti furnizori a crescut cu 21,2%.Aceeasi dinamica s-a inregistrat si in cazul trimiterilor internationale, unde traficul total (26.943.629 de trimiteri) a scazut usor (-6,1%) fata de anul 2009; pe acest segment de piata, CNPR a procesat cu peste 11% mai putine trimiteri decat in anul 2009, iar ceilalti furnizori au inregistrat o crestere cu peste 36% a volumului de trafic international.Traficul postal total este format din traficul trimiterilor din posta de scrisori (servicii postale avand ca obiect trimiteri de corespondenta, trimiteri constand in imprimate, pachete mici si trimiteri de publicitate prin posta, cu limita maxima de greutate de 2 kg), traficul de colete si traficul aferent serviciilor postale Express.In anul 2010, traficul postal al trimiterilor din posta de scrisori a reprezentat 93,41% din traficul postal total si a inregistrat scaderi atat la nivelul traficului intern (-11,3%), cat si international (-9,1%). CNPR detine o cota majoritara pe acest segment de peste 83%.Spre deosebire de posta de scrisori, traficul de colete a inregistrat cresteri in anul 2010 atat la nivel intern (+1,7%), cat si international (+11,3%), insa ponderea acestora in totalul traficului postal este de doar 4,25%. In anul 2010 au fost colectate si distribuite un numar de 17.553.254 colete postale, peste 89% dintre acestea fiind procesate de catre furnizorii alternativi de servicii postale.Desi traficul international aferent serviciilor postale Express a inregistrat o crestere de 54,3%, per total, traficul aferent acestor servicii a scazut cu 2,3%. In anul 2010 traficul postal total aferent serviciilor Express a fost de 9.621.767 de trimiteri postale din care peste 61% au fost procesate de catre CNPR, restul fiind colectate si distribuite de catre ceilalti furnizori.Si in anul 2010 s-a constatat intensificarea concurentei pe segmentul serviciilor postale incluse in sfera serviciului universal unde, alaturi de CNPR au mai functionat alti 137 de furnizori, care au reusit sa atraga o cota de piata de 15,7% la nivelul traficului total, de aproape doua ori mai mare decat in anul 2009. Astfel, furnizorii alternativi au procesat in total 51.386.830 de trimiteri postale, in crestere cu 52,9% fata de anul 2009, in timp ce CNPR a procesat 275.302.055 de trimiteri, cu 20,2% mai putin decat in anul 2009.Segmentul care a inregistrat cresteri (+4,6%) la nivelul traficului total este segmentul serviciilor din afara sferei serviciului universal (servicii care au ca obiect trimiteri de corespondenta, imprimate, trimiteri de publicitate prin posta mai mari de 2 kg , colete interne cu o greutate intre 10 si 50 kg , colete cu limita de greutate intre 10 si 50 kg expediate de pe teritoriul Romaniei catre o adresa aflata in afara teritoriului acesteia, colete postale cu limite de greutate intre 20 si 50 kg expediate din afara teritoriului Romaniei catre o adresa aflata pe teritoriul acesteia, precum si serviciul Ramburs, serviciul Schimbare destinatie, serviciul Livrare speciala, serviciul Confirmare de primire, serviciul Express).Pe acest segment au fost colectate si distribuite 85.847.014 de trimiteri postale, reprezentand 20,81% din traficul total postal realizat in anul 2010. Atat trimiterile interne, cat si cele internationale au inregistrat cresteri, de 3,5, respectiv 38,2 procente.Piata serviciilor postale a atins valoarea de 0,35 miliarde euro (1,45 miliarde RON), in scadere cu 2,3% fata de anul 2009.

 
586 cauze din sistemul judiciar au o vechime mai mare de 10 ani

Bucuresti - În şedinţa de azi, 18 octombrie, 2011, Secţia pentru judecători a CSM a analizat Raportul privind monitorizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dosarelor mai vechi de 6 luni (în recurs), respectiv 1 an (fond, apel), fiind pentru prima dată când, la nivel naţional, s-a realizat o asemenea situaţie a dosarelor vechi aflate pe rolul instanţelor de la data înregistrării lor la instanţe. În urma centralizării datelor, excluzând Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia Judiciară a reţinut că la nivel naţional există un număr total de 138.505 cauze mai vechi de un an în sistemul judiciar (prin raportare la data înregistrării primului act de sesizare), dintre care, 4001 dosare au o vechime în sistemul judiciar cuprinsă între 5 şi 10 ani, iar 586 cauze au o vechime mai mare de 10 ani.Prin raportare la volumul de activitate înregistrat de instanţe în primul semestru al anului 2011 se constată că acestea reprezintă un procent de 6,64%.Distinct s-a reţinut că există un număr total de 129.249 dosare suspendate.Din analiza structurii cauzelor mai vechi de un an, Inspecţia Judiciară a constatat că o pondere importantă, atât din punct de vedere numeric, cât şi al duratei procesului, o au cauzele de insolvenţă.Plenul a apreciat că e necesară o verificare a fiecărui dosar mai vechi de 5 ani, a cauzelor care au condus la prelungirea excesivă a duratelor de soluţionare a acestora.Procedura insolvenţei se analizează mai mult în termeni de eficienţă, decât de durată, iar creditorii, beneficiari ai averii debitorului falit sunt primii chemaţi să analizeze condiţiile în care se derulează procedura şi în care are loc valorificarea bunurilor. De asemenea, numărul de cauze de insolvenţă şi complexitatea lor sunt în strânsă legătură cu activitatea economică derulată în raza teritorială a fiecărui tribunal în parte. Estimarea modului de derulare a procedurilor de insolvenţă la nivelul unei instanţe este subordonată unor criterii diferite faţă de cele privitoare la cauzele obişnuite. MĂSURI APROBATE DE SECŢIA PENTRU JUDECĂTORI A CSM în vederea asigurării unei soluţionări eficiente şi în termene rezonabile a dosarelor mai vechi de 6 luni (în recurs), respectiv 1 an (fond, apel) *Constituirea unei baze de date care să fie actualizată şi completată conform tabelului ce va fi comunicat de către Inspecţia Judiciară, în vederea realizării unui sistem de evidenţă permanentă a dosarelor vechi, în care să se evidenţieze cauzele mai vechi de un an în sistemul judiciar prin raportare la data primului act de sesizare a instanţei de fond, urmând ca aceste date să nu mai fie actualizate şi menţionate în programul informatic EMAP; *Sesizarea Ministerului Justiţiei pentru modificarea aplicaţiei Ecris astfel încât să fie posibilă selectarea cauzelor în funcţie de data primului act de sesizare (a unei opţiuni de filtrare după câmpul ECRIS nou definit - data primului act de sesizare); *Actualizarea continuă a situaţiilor menţionate şi comunicarea acestora Inspecţiei Judiciare, la un interval de 2 luni, într-o primă etapă, urmând ca ulterior să se stabilească un termen de raportare în funcţie de situaţia reţinută; *Monitorizarea de către conducerea curţilor de apel şi a tribunalelor a dosarelor mai vechi de 3 ani în sistemul judiciar, identificarea situaţiilor specifice şi a eventualelor disfuncţionalităţii ce se înregistrează în managementul de caz al acestor dosare şi comunicarea către Inspecţia Judiciară a măsurilor apreciate ca fiind utile pentru reducerea stocului de cauze vechi; *Efectuarea verificărilor directe de către Inspecţia Judiciară cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor mai vechi de un an la Judecătoria Oradea, Judecătoria Braşov, Judecătoria Constanţa (dosare cu vechime între 5-10 ani - 122 cauze) şi Judecătoria Zărneşti; *Efectuarea de verificări directe de către Inspecţia Judiciară, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor în toate cauzele mai vechi de 10 ani, precum şi a numărului însemnat de dosare cu vechime între 5 şi 10 ani înregistrate la Curtea de Apel Constanţa, la Curtea de Apel Oradea şi la instanţele arondate, Tribunalul Călăraşi, Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Teleorman şi Tribunalul Constanţa; *Analizarea distinctă a situaţiei procedurilor de insolvenţă, în baza unor date suplimentare comunicate de către instanţe în sensul mai sus arătat, şi identificarea vulnerabilităţilor existente în sistem cu privire la acestea, precum a măsurilor cu caracter general sau particular ce se impun;* Comunicarea către Inspecţia Judiciară, în termen de o lună de la data aprobării raportului, a stadiului de implementare a măsurilor dispuse în baza raportului de monitorizare. Distinct de aceste măsuri cu caracter general, având în vedere specificul situaţiilor reţinute la nivelul fiecărei curţii de apel, Secţia pentru judecători a CSM şi-a însuşit propunerile formulate de Inspecţia Judiciară care vizează următoarele: *Monitorizarea de către conducerea Curţii de Apel Braşov a dosarelor mai vechi de un an/6 luni de la data înregistrării în sistem de pe rolul Tribunalului Braşov, Judecătoriei Braşov si Judecătoriei Zărneşti, şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport.* Monitorizarea de către conducerea judiciară a Curţii de Apel Bucureşti a dosarelor mai vechi de un an de pe rolul Judecătoriei Cornetu, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport.* Monitorizarea de către conducerea judiciară a Tribunalului Călăraşi, Tribunalului Ialomiţa, Tribunalului Giurgiu, Tribunalului Teleorman a dosarelor mai vechi de un an de pe rolul acestor instanţe şi a instanţelor arondate cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor precum şi luarea de măsuri în vederea analizării posibilităţii repunerii pe rol a dosarelor suspendate şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport; *Monitorizarea de către conducerea Curţii de Apel Cluj a dosarelor mai vechi de trei ani de la data înregistrării în sistem de pe rolul Tribunalului Cluj-Napoca şi a dosarelor mai vechi de un an de pe rolul Judecătoriei Turda, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport; *Monitorizarea de către Curtea de Apel Constanţa a dosarelor cu vechime mai mare de 5 ani de la Tribunalul Tulcea. *Monitorizarea de către conducerea Curţii de Apel Constanţa a tuturor dosarelor suspendate şi verificarea subzistenţei motivelor care au condus la suspendarea judecăţii cauzelor. *Monitorizarea de către conducerea Tribunalului Gorj a modului de respectare la nivelul Judecătoriilor Târgu Cărbuneşti, Motru şi Novaci a dispoziţiilor legale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea periodică, la interval de trei luni, a rezultatelor monitorizării.* Monitorizarea de către conducerea Tribunalului Galaţi a numărului cauzelor vechi înregistrate la nivelul acestui tribunal şi al Judecătoriei Galaţi. *Monitorizarea de către conducerea judiciară a Tribunalului Bihor şi a Tribunalului Satu Mare a dosarelor mai vechi de un an de pe rolul Judecătoriei Oradea, a Judecătoriei Aleşd, a Judecătoriei Salonta, Judecătoriei Satu Mare şi a Judecătoriei Negreşti Oaş, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport; *Monitorizarea, de către conducerile judiciare ale Tribunalului Argeş şi Tribunalului Vâlcea, a dosarelor mai vechi de 1 an de pe rolul Secţiilor civile din cadrul Judecătoriei Piteşti şi Judecătoriei Vâlcea, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor; *Monitorizarea, de către conducerea judiciară a Curţii de Apel Piteşti, a dosarelor mai vechi de 1 an de pe rolul Secţiei civile din cadrul Tribunalului Vâlcea şi dosarelor de insolvenţă de pe rolul Secţiei comerciale şi de contencios administrativ din cadrul aceleiaşi instanţe, precum şi de pe rolul Tribunalului Comercial Argeş; *Monitorizarea de către conducerea judiciară a Tribunalului Prahova a dosarelor mai vechi de un an de pe rolul Judecătoriei Ploieşti şi Judecătoriei Vălenii de Munte, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport; *Monitorizarea de către conducerea Tribunalului Dâmboviţa a dosarelor mai vechi de un an de la data înregistrării în sistem de pe rolul Judecătoriei Răcari şi Judecătoriei Găieşti, sub aspectul modului de respectare a dispoziţiilor legale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport.

 
Reorganizarea sectorului de Imbunatatiri Funciare

Bucuresti - Se înfiinţează Agenţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare prin reorganizarea Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (care se desfiinţează).  Agenţia este instituţie publică, cu personalitate juridică, funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi are în structura filiale judeţene fără personalitate juridică. Finanţarea Agenţiei se face din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. Veniturile proprii sunt din taxa IF şi din tarifele percepute beneficiarilor activităţilor de îmbunătăţiri funciare. Conducerea Agenţiei este asigurată de un director general şi un director general adjunct, numiţi prin ordin al ministrului. Personalul Agenţiei este angajat pe bază de contract individual de muncă şi se salarizează în conformitate cu reglementările legale aplicabile personalului plătit din fonduri publice. Personalul ANIF este preluat de Agenţie în conformitate cu prevederile legale, în limita a maximum 1.500 de posturi. Prin Agenţie, se înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Administraţiei. Se introduce taxa de îmbunătăţiri funciare, denumită taxă IF ca sursă pentru acoperirea cheltuielilor Agenţiei. Această taxă este plătită de cei care deţin terenuri care beneficiază direct sau indirect de lucrările de îmbunătăţiri funciare. Calculul, modul de colectare şi termenele de plată a taxei IF se aprobă prin HG, iar cuantumul taxei IF se aprobă, anual, de către Agenţie, până la data de 31 august a fiecărui an pentru anul următor. Digurile şi barajele cu rol de apărare împotriva inundaţiilor se predau, conform actului normativ, în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Romane. Cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii a amenajărilor funciare nu se mai asigură prin subvenţii de la bugetul de stat. Agenţia, ca instituţie publică, va permite dezvoltarea activităţilor din domeniul îmbunătăţirilor funciare de interes naţional, asigurarea protecţiei terenurilor şi va îndeplini rolul statului în activităţi ce au drept scop prevenirea şi înlăturarea factorilor de risc (exces de apă, eroziune, inundaţii, poluare).     Principalele lucrări de construcţii din amenajările de îmbunătăţiri funciare din administrarea Administraţiei Naţionale "Îmbunătăţiri Funciare"-S.A.: Irigaţii 10.975 km - Canale de irigaţii28.773 km - Conducte îngropate 2.908 buc.- Staţii de pompare 907 buc.- Construcţii de exploatare Desecări 56.584 km - Canale de desecare32.421 km - Poduri şi podeţe 740 buc. - Staţii de pompare 508 buc. - Construcţii de exploatare Drenaje 40.410 km - Drenuri colectoare şi absorbante Combaterea eroziunii solului 13.255 km - Canale 6.861 km - Debuşee55.946 buc.- Căderi, baraje, praguri29.779 buc.- Podeţe 7.926 km - Amenajări ravene28.125 km - Drumuri de exploatare98 buc.- Construcţii de exploatare Construcţii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor 1.181 km - Diguri la Dunăre1.089 km - Diguri la râuri interioare 110 buc. - Baraje de atenuare a viiturilor

 
Tariceanu, cel mai sarac dintre miliardarii romani

Bucuresti - Dinu Patriciu se menţine pe primul loc în clasamentul celor mai bogaţi români, pentru al treilea an consecutiv, potrivit clasamentului Forbes România 500 Miliardari, ediţia 2011. Topul va fi lansat pe piaţă de către revista de business-life Forbes România. Averile celor mai bogaţi români însumează 25,1 miliarde de euro, potrivit Forbes 500 Miliardari, ediţia 2011, mai puţin cu 3,1 miliarde de euro, respectiv cu 11%, faţă de anul anterior. Primii zece români din top concentrează aproape o treime din averile totale ale celor 500 de persoane şi însumează peste opt miliarde de euro.Potrivit Forbes România 500 Miliardari, ediţia 2011, Dinu Patriciu, investitor în media, energie, imobiliar, banking şi IT&C, acesta are o avere estimată la 2,1 – 2,2 miliarde euro. Faţă de anul trecut, averea acestuia a scăzut cu circa 100 de milioane euro, iar investiţiile acoperă diverse domenii, de la media sau retail, până la real estate şi bancar.Frank Timiş, locul doi, cu 1,2 – 1,3 miliarde de euro, investitor în extracţia petrolieră şi minereuri, în domeniul farmaceutic şi în cercetare. Averea acestuia a fost estimată, faţă de anul trecut, în creştere cu circa 100 de milioane euro.Ioan Niculae, locul al treilea, se menţine pe aceeaşi poziţie ca anul trecut, cu o avere de 900 de milioane euro – 1 miliard de euro. Investiţiile sale principale au fost tot în agricultură, comerţ, imobiliare, turism.Miliardarul Dan Grigore Adamescu a scăzut cu un loc faţă de anul trecut, ocupând poziţia a patra, cu o avere de 900 – 950 de milioane de euro, mai puţin cu circa 50 de milioane de euro faţă de ediţia anterioră a clasamentului. Imobiliar, retail, media, asigurări şi turism sunt domeniile de investiţii ale familiei sale.Ion Ţiriac urcă pe locul 5, cu o avere estimată la 700-750 milioane de euro, mai puţin cu circa 50 de milioane faţă de evaluarea din ediţia trecută a clasamentului.Revista Forbes este renumită în întreaga lume pentru topurile pe care le realizează an de an, în special pentru topul miliardarilor, fiind un etalon în alcătuirea acestor clasamente.Catalogul Forbes România 500 Miliardari români a fost realizat pe baza datelor publicate de către Ministerul de Finanţe şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru anul 2010, prin metoda interviurilor directe şi a evaluărilor realizate de către compania de consultanţă financiară Fairwind (pentru activele financiare şi altele decât cele imobiliare ale firmelor miliardarilor) şi, respectiv compania Darian Imobiliare, din Cluj, pentru evaluarea activelor imobiliare.Clasamentul primelor 10 locuri Forbes România 500 Miliardari 2011:Locul 1: Dinu Patriciu- Retail, imobiliare, media, energie, resurse minerale, bancar- 2,1-2,2 miliarde €Locul 2: Frank Timiş- Extracţie petrol şi minereuri, farmaceutice, cercetare- 1,2-1,3 miliarde €Locul 3: Ioan NiculaeAgricultură, chimie900 de milioane - 1 miliard €Locul 4: Dan Grigore Adamescu- Centre comerciale, asigurări, hoteluri, mass-media- 900-950 de milioane €Locul 5: Ion Ţiriac- Auto, imobiliare, banking, asigurări- 700-750 de milioane €Locul 6: Veronica Guşă de Drăgan- Distribuţie GPL, mass-media, energie, cultură, imobiliare- 650-700 de milioane €Locul 7: Gabriel Comănescu- Extracţie petrol şi gaze, turism, foraj marin- 500-520 de milioane €Locul 8: Gruia Stoica- Transporturi feroviare, turism- 400-420 de milioane €Locul 9: Dorinel Umbrărescu- Infrastructură rutieră, transporturi- 350-380 de milioaneLocul 10: Zoltan Teszari- Telecomunicaţii, televiziune- 350-360 de milioane €Catalogul Forbes România 500 Miliardari a fost realizat potrivit standardelor şi criteriilor de evaluare utilizate de Forbes SUA în realizarea topurilor publicaţiei. Cele mai bogate femei din România Sunt puternice, influente şi conduc afaceri de zeci şi chiar sute de milioane de euro. Dar sunt extrem de discrete. Cele mai bogate femei din România stau departe de ochii presei, multe dintre ele fiind complet necunoscute pentru publicul larg. Carmen Adamescu, soţia discretului om de afaceri Dan Grigore Adamescu este preşedintele consiliului de administraţie al Unirea Shopping Center Bucureşti, compania care controlează magazinul cu acelaşi nume de la kilometrul zero al Capitalei şi un mall din Braşov. Familia Adamescu are afaceri în mai multe domenii, de la asigurări, retail, imobiliar, până la media şi turism. Familia mai deţine aşadar compania de asigurări Astra, cotidianul România Liberă şi Hotelul Intercontinental din Capitală. Veronica Drăgan La 38 de ani este văduvă, are trei copii şi un grup de 100 de firme cu afaceri totale de aproximativ 1 miliard de euro de condus. Niciodată nu a luat însă în considerare posibilitatea de a vinde. Şi nu o va face nici în viitor. Principala afacere a familiei este Butan Gas, aceasta fiind dealtfel şi compania cea mai vizibilă în România. Este pasionată de filatelie şi numismatică, dar îi place şi să călătorească, să citească şi să asculte muzică. A fost căsătorită o singură dată, cu Iosif Constantin Drăgan, mariaj în urma căruia a rezultat trei băieţi. Recunoaşte că prioritatea, în plan personal o reprezintă copiii. Camelia şi Corina Voiculescu Surorile Voiculescu, Camelia şi Corina reuşesc să impresioneze în primul rând prin discreţie. Deşi coordonează în mod direct una dintre cele mai importante platforme media din România şi este implicată în majoritatea afacerilor deţinute de familie, Camelia, fiica cea mare a fostului politician Dan Voiculescu nu apare niciodată în public. Printre companiile deţinute de Camelia şi Corina Voiculescu se numără Antena Goup, Grupul Media Camina (care are licenţele radio ZU), Media Casa Press (publishing) sau Intact Interactive (online). Pe lângă zona media, se numără şi companii din zona FMCG sau servicii directe, care aparţin Grivco. Afacerile totale ale grupului au înregistrat anul trecut o uşoară scădere, de aproximativ 2 %, de la 237,5 milioane euro, în 2009, la 233,3 milioane euro, în 2010. Măriuca Talpeş Măriuca Talpeş este, alături de soţul său, Florin, fondatorul producătorului de software antivirus BitDefender – unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti din lume. Pe lângă afaceri, cei doi au în comun şi pasiunea pentru dans: merg de cinci ori pe săptămână la dans şi au ajuns să participe chiar şi la competiţii internaţionale. Anca Vlad Anca Vlad este fondatoarea grupul Fildas – unul din cele mai mari business-uri din industria de medicamente: 230 de milioane de euro, în 2010 şi un profit operaţional de aproximativ 20 de milioane de euro, în creştere cu circa 85%. Pentru ea, ingredientele cele mai importante ale succesului antreprenorial sunt entuziasmul şi capacitatea de sacrificiu. În prezent, este considerată una din cele mai de succes femei de afaceri din România. Camelia Şucu Marea pasiune aCameliei Şucu, proprietarul retailerului de mobilier de lux Class Living, a devenit în ultima vreme agricultura. Şi nu sunt doar simple vorbe, Camelia a trecut deja la fapte - a cumpărat o fermă de vaci. Investiţia în agricultură şi industria alimentară a devenit acum un pariu pe termen lung pentru omul de afaceri.Camelia Şucu a fost căsătorită cu Dan Şucu, proprietarul retailerului de mobilă Mobexpert şi au împreună două fete. Mihaela Marcu Medic pediatru de profesie, Mihaela Marcu Cristescu este fondatoarea MedLife, unul dintre cei mai agresivi operatori de pe piaţa serviciilor medicale din România. La 69 de ani, profesează în continuare, numărându-se printre cei mai bine cotaţi medici pediatrii din Capitală. “O să fac asta atât timp cât pot “, spune medicul, care este prezent zilnic la datorie, de dimineaţa şi până seara. Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu ocupă ultimul loc - locul 500 - în topul miliardarilor români realizat de Forbes România, revistă din grupul de presă controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu.Fostul prim-ministru are o avere estimată la 6-7 milioane de euro. Cei mai bogaţi politicieni care figurează în acest clasament sunt Robert Negoiţă, cu 60-70 milioane de euro, Attila Verestoy - 60 milioane de euro, Adriean Videanu 37-38 milioane euro, Silviu Prigoană 27-29 milioane euro, Dan Radu Ruşanu 18-19 milioane euro, Elena Udrea 11-12 milioane euro.În ediţia 2011 a topului Forbes au intrat 33 de miliardari, iar numărul femeilor a crescut de la 30 la 50. Capitala concentrează cei mai mulţi bogaţi ai României - 212. Vârsta medie a miliardarilor este de 41,2 ani. Cel mai tânăr este Edward Popescu, de 28 de ani, iar cei mai în vârstă sunt Josef Goschy şi Mircea Labă (80 de ani).

 
Prim procuror adjunct de la Deva, sanctionat si revocat

Deva - În şedinţa din data de 17 octombrie 2011, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară a admis acţiunea disciplinară formulată de Comisia de disciplină pentru procurori împotriva prim procurorului adjunct CIORNEI SORINA CECILIA de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, cu privire la săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, constând în nerespectarea incompatibilităţii prevăzute de art. art. 48 alin. 1 lit. f din Codul procedură penală. În temeiul art. 100 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a dispus sancţionarea disciplinară cu 'avertisment' a prim procurorului adjunct Ciornei Sorina Cecilia de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva. Hotărârea Secţiei pentru procurori în materie disciplinară poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în termen de 15 zile de la comunicare. Tot azi, 17 octombrie, Secţia pentru procurori a CSM a hotărât revocarea procuror CIORNEI SORINA CECILIA din funcţia de prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva.

 
Poliţia la negru

 Bucureşti - În perioada mai–septembrie a.c., poliţiştii structurilor de investigare a fraudelor au înregistrat peste 1.500 de dosare penale referitoare la fapte comise în legătură cu utilizarea forţei de muncă. / Pentru neregulile constatate în urma verificărilor efectuate împreună cu celelalte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniu, au fost aplicate aproape 58.000 de sancţiuni contravenţionale. Inspectoratul General al Poliţiei Române, în colaborare cu Jandarmeria Română, Inspecţia Muncii şi Garda Financiară a iniţiat, la data de 27 aprilie a.c., Planul comun de acţiune având ca obiect desfăşurarea de acţiuni de control în vederea reducerii incidenţei muncii nedeclarate şi a combaterii evaziunii fiscal, rezultată din munca „la negru”.Astfel, în perioada 2 mai – 30 septembrie a.c., poliţiştii de investigare a fraudelor au participat la efectuarea a peste 5.000 de acţiuni de control, desfăşurând activităţi în vederea identificării şi cercetării faptelor ce sunt incriminate ca infracţiuni în materia angajării şi utilizării forţei de muncă.În timpul acţiunilor de control au fost înregistrate 1.596 de dosare penale referitoare la fapte comise în legătură cu utilizarea forţei de muncă, au fost soluţionate 839 de dosare penale, în 700 de dosare penale s-a dispus începerea urmăririi penale, iar în 139 de dosare penale au fost propuse alte soluţii.În dosarele penale în care s-a dispus începerea urmăririi penale s-au constatat 922 de infracţiuni, dintre care 90 de infracţiuni prevăzute în Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii modificată şi completată prin Legea nr. 40/2011- primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă, şi 832 de alte infracţiuni specifice legislaţiei care reglementează utilizarea forţei de muncă.Din totalul dosarelor în care s-a început urmărirea penală, 109 au fost înaintate parchetului competent, cu propunere de punere în mişcare a acţiunii penale şi trimitere în judecată.În urma acţiunilor comune desfăşurate cu structurile teritoriale ale Inspecţiei Muncii, au fost aplicate, în condiţiile legii, 57.864 de sancţiuni contravenţionale, dintre acestea 3.617 de sancţiuni pentru muncă fără forme legale de angajare.Au fost sancţionaţi 28.193 de angajatori pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, dintre aceştia 3.622 pentru utilizarea forţei de muncă fără forme legale.

 
Agenţia Naţională a Banilor Negri pentru Buzunare Portocalii

Bucureşti - Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări penale faţă de inculpatul BIAN SILVIU, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită, în formă continuată. Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:În data de 17 septembrie 2011, inculpatul Bian Silviu, în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, a primit suma de 22.000 euro şi 19.000 lei de la funcţionarii structurilor judeţene ale ANOFM. Banii au fost pretinşi de către inculpatul Bian Silviu pentru ca, în calitate de ordonator principal de credite, să vireze 25% din costul proiectelor finanţate din fonduri ale Uniunii Europene şi destinate dezvoltării resurselor umane, reprezentând cofinanţarea acestora din fonduri proprii, în vederea bunei derulări a activităţii în cadrul proiectelor. De asemenea, această sumă, primită cu titlu de mită printr-un intermediar, reprezintă o parte din salariile funcţionarilor respectivi pe luna august 2011.În mod similar, la data de 15 octombrie 2011, în acelaşi scop ca cel menţionat mai sus, inculpatul Bian Silviu a primit de la aceiaşi funcţionari, prin intermediar, suma de 82.000 lei, reprezentând o parte din retribuţiile aferente lunii septembrie 2011.Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante.Inculpatului i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală. La data de 16 octombrie 2011, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestuia pe o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentat Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pe termen de 29 de zile.Punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

 
Cel mai mare marş de protest pentru Roşia Montană

Bucureşti - Petitia de pe www.rosiamontana.net a strans peste 30.000 de semnaturi, la care se adauga alte 27.000 de semnaturi pe hartie stranse in Bucuresti prin actiunea “la corturi” din ultimele 3 saptamani, la care au luat parte peste 350 de voluntari. Eforturile au fost remarcate si amintite intr-o recenta dezbatere din Parlamentul European. In urma dezbaterii, Comisia pentru Petitii a Parlamentului European a anuntat ca se va deplasa in Romania la inceputul lunii noiembrie pentru o ancheta asupra proiectului de la Rosia Montana. Pana atunci, se doreste strangerea a cel putin 100.000 de semnaturi din toata tara, iar in preajma vizitei CE sa se organizeze, de la Casa Poporului spre sediul Comisiei Europene in Bucuresti, cel mai mare mars de protest pentru Rosia Montana. Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-romana cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii “noua nu ne-au dat utilaje pentru extragerea uraniului”.Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca. Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga al 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual.Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11,7 grame de argint pe tona. Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur. Vanadiu - 2500 grame pe tona, arseniu - 5000 grame pe tona, titan - 1000 grame pe tona, molibden - 10 grame pe tona, nichel - 30 de grame pe tona, crom - 50 grame pe tona, cobalt - 30 grame pe tona, galiu - 300 grame pe tona, germaniu - 20 grame pe tona, wolfram, molibden etc.Daca se pun aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg. Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni, pentru a se face loc RMGC, a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipinie au interzis mineritul cu cianuri. Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnologii de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri.La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe circa 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei. Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane în Patrimoniul UNESCO.