Maciuca po(nta)litica a lui Nicolae Robu

Scris de Viorel Dogaru | Publicat in 02.06.2013 23:37 | Publicat in OPINII | Tipareste pagina

Chiar dacă a trecut printr-un sezon în care nu a rupt gura târgului, iată că ACS Poli Timişoara va juca de la toamnă în prima ligă a fotbalului românesc.
Este adevărat, cu o suflare în ceafă venită permanent de la Măciuca vâlcenilor, lucrurile par altfel decât sunt. Dar asta deja nu mai contează.
Cum nu mai contează nici faptul că ACS Recaş nu e Poli, cum n-ar fi contat în mod normal nici faptul că AEK Bucureşti nu a fost Poli...
Până la urmă, fie că ne place sau nu ne place, Nicolae Robu a făcut din rahat bici şi a construit o altă echipă la Timişoara.
În condiţiile în care Marian Iancu a ars recoltele şi a otrăvit fântânile în urma lui...
Şi nu sunt unul dintre cei care apreciază briefingurile lui cotidiene şi nici gaşca politică pe care o reprezintă.
Se poate spune şi că l-a ajutat natura, şi n-ar fi nici o exagerare, mai ales privind într-o ligă secundă care s-a dezintegrat în ultimul timp, de parcă a trecut un tsunami pe şi prin stadioanele ţării.
Chiar dacă Nicolae Robu poate fi şi este înjurat pentru o mulţime de alte lucruri şi, cu siguranţă, va veni şi scadenţa la un moment dat, este de apreciat pentru faptul că Timişoara va avea echipă de fotbal în prima ligă în sezonul 2013/2014.
Problema adevărată începe abia de acum încolo.
O echipă competitivă, care să prindă o cupă europeană, cum sigur şi-o doresc cei mai mulţi dintre timişoreni, va avea nevoie de o finanţare puternică şi de un management pe măsură.
Ceea ce s-a întâmplat până acum a fost doar o joacă pe lângă ceea ce ar trebui să fie în viitorul foarte apropiat.
În primul rând, rămâne de văzut cum se va rezolva cu palmaresul şi culorile clubului Politehnica şi dacă Marian Iancu nu va apela la giumbuşlucurile obişnuite pentru a mai scoate ceva mărunţiş pentru buzunarele lui încăpătoare.
Pe de altă parte, Timişoara nu se va mulţumi cu o echipă de duzină, care să fie bătută şi în somn de Steaua şi de Dinamo, eternele reprezentante ale sportului centralizat şi multilateral dezvoltat.
Oricum, timişorenii privesc mai mult spre vest, într-o majoritate democratică (de 50 plus 1, ca să fie clar pentru toată lumea), chiar dacă Timişoara se uită de o vreme mai mult spre est. Cel puţin po(nta)litic.
Aşa că primarul Nicolae Robu va fi obligat să danseze pe sârmă, funambulesc, pentru că nu mai este cale de întors.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.