Dreapta intre idee si realismul scopului

Scris de | Publicat in 15.09.2012 07:57 | Publicat in OPINII | Tipareste pagina

Recentele miscari si animozitati din sanul coalitiei de dreapta ce sta sa se formeze sub sigla Aliantei Romania Dreapta tradeaza, pe de o parte, lungul drum pana la maturitatea politica a liderilor unor partide mici, iar pe de alta parte orgoliile si interesele puse la masa negocierilor, desi acolo trebuia sa stea doar scopul comun.

Mihail Neamtu este acum suparat ca justitia isi urmeaza cursul intr-un ritm ce nu va permite participarea la alegerile parlamentare a formatiunii sale. Uita poate ca termenul pana la care si-a asumat si pentru care grupul sau a primit mandat de incredere la Conferinta de la Sibiu din decembrie 2011 a fost Buna Vestire, adica 25 martie. Ori tergivesarea cu mai mult de trei saptamani a adoptarii statutului NR si organizarea caravanei din primavara prin Iasi, Sibiu si Eselnita a insemnat pierderea a cel putin trei saptamani. Timp pretios.

Mihai Razvan Ungureanu si membrii Fortei Civice au cerut doar sa se respecte legea. La masa unei aliante electorale pot sta doar partidele legal constituite. Evident ca din alianta politica Mihail Neamtu nu a fost scos  de nimeni. Cum asociatii precum FCD sau ICCD au fost acceptate, daca doresc, poate include si Asociatia Noua Republica, ai caror membri fondatori sunt Mihail Neamtu, Catalin Buciumeanu, Cristian Soimaru, Cosmin Aldea, Stefan Vlaston si Valeriu Todirascu. Doar daca miza reala, nu-i asa, sunt doar candidaturile la alegeri si nu puritatea ideilor clamate.
Privind catre PNTCD mi se pare incredibil mesajul transmis de Aurelian Pavelescu pe pagina sa de Facebook:
„Din pacate, Noua Republica nu a incheiat procedura de inregistrare in Registrul partidelor politice, pentru a fi parte in  ARD. Cel mai probabil ARD va cuprinde PDL, PNTCD si FC. In urma discutiilor pe care le-am purtat cu Mihai Neamtu este posibil ca oamenii din Noua Republica sa candideze in cadrul ARD, dar pe sigla PNTCD, pentru a putea accede in parlament. Personal am intreaga disponibilitate pentru a gasi o solutie pentru oamenii entuziasti ai Noii Republici, care, dupa alegeri si inregistrarea partidului lor, isi vor putea urma calea lor. Impreuna suntem mai puternici, toti liderii dreptei trebuie sa contribuie la lupta electorala care a si inceput. Succes!”
Intelegand realismul scopului şi oportunitatea politica, Aurelian Pavelescu intinde o mana de ajutor colegilor de pe culoarul politic de dreapta. Admirabil. Dar imaginati-va cum ar mai fi perceputa o formatiune politica precum NR care are in statutul sau masuri antitraseism daca membrii sai ar trece de la un partid la altul, in masura in care isi vor finaliza, actele? Traseistii care sunt antitraseism? Imaginati-va glumele carcotasilor si ce vor spune ei despre Mihail Neamtu si grupul lui politic. Vor fi ei etichetati ca neotaranisti, ori poate ca monarhistii republicani, avand in vedere optiunile promonarhie ale multora din membrii PNTCD? Nu stiu dar imaginatia va fi nemiloasa in a lovi acolo unde purismul critic si autoasumat se loveste de realismul scopului politic.
Dreapta anului 2012 este pusa astfel sa faca compromisuri mai mari sau mai mici intre puritatea ideilor (antitraseism, descentralizare, democratie participativa,  etc.) si realismul scopului (constituirea unei forte care sa contracareze excesele antidemocratice si antieconomice ale USL). Intre aceste doua repere conditionarile momentului si lipsa resurselor financiare ori a unor organizatii puternice poate face posibila aparitia unor figuri nu tocmai curate.
Este si una din acuzele aduse lui Mihai Razvan Ungureanu si Partidului Forta Civica. Un fost pesedist sau un fost peremist va fi greu de inghitit de adeptii  puritatii ideilor. A contrapune USL-ului o formatiune plina de traseisti si oameni certati cu legea nu va fi un castig pentru electoratul de dreapta. La fel cum este evident ca 2-3 parlamentari cu un CV meritocratic si un background curat vor fi spulberati de tavalugul USL.
Asadar, pana unde merge compromisul? Poate functiona doar transferul de incredere atribuit liderilor Mihai Razvan Ungureanu, Vasile Blaga sau Aurelian Pavelescu?  Chiar azi Barroso spunea ca „o criza de incredere este o criza politica”. Avem doar incredere si facem compromisuri sau suntem circumspecti si exigenti pana la capat?
Loviturile pe sub masa la care este supus Mihai Razvan Ungureanu cred ca au facut sa treaca neobservate intentionat personalitatile din echipa sa precum Gabriel Biris, Teodor Maries, Radu Botezatu, Despina Munteanu sau Smaranda Vornicu. Ori rapiditatea si ingeniozitatea cu care MRU a reusit sa se aseze la masa ARD avand in spate un partid, fonduri financiare, imagine media, incredere de 35% (daca l-am crede pe Razvan Teodorescu) si o echipa de oameni tineri pe care o poate prezenta electoratului de dreapta pentru a cere un mandat de incredere.
In aceasta situatie avem de ales: nu le dam votul pentru ca puritatea ideilor nu ne da voie, asteptand ca Partidul Forta Civica sa se curete sau ca Noua Republica ori PNTCD sa mai creasca 4-5 ani sau intelegem realismul scopului si dandu-i incredere lui MRU vom pune presiune ca in echipa sa ramana doar cei cu sanse de a fi votati. Pentru ca tot MRU a creat acest instrument ICCD ce poate coagula pe cei care doresc o implicare civica si care se poate transforma intr-un instrument de presiune pentru ca Forta Civica sa aiba un parcurs asa cum ne dorim. Realist vorbind, MRU prin ceea ce face are sanse mari de castig. Si cred ca asta este ceea ce la alegerile din 9 decembrie va conta. Dupa, vom avea suficient timp sa construim corect o dreapta solida, bazata pe principii si idei.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.