RASPUNDEREA PENTRU FAPTA ALTUIA

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 29.10.2011 13:39 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Noul Cod Civil - Instituţia se regăseşte şi în Codul Civil actual, dar este reglementată mai clar în noul Codul Civil, la articolele 1372-1374;- este o formă a răspunderii civile delictuale care constă în obligaţia de a repara prejudiciul cauzat prin fapta ilicită comisă de alte persoane.

Răspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdicţie - presupune că persoana care, în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotărâri judecătoreşti, este obligată să supravegheze un minor sau o persoană pusă sub interdicţie, răspunde de prejudiciul cauzat de către aceste persoane (adică poate fi obligată să repare în natură prejudiciul, să plătească despăgubiri etc); - răspunderea subzistă chiar în cazul când făptuitorul nu are discernământ şi nu răspunde pentru fapta proprie. - cel obligat la supraveghere este exonerat (scutit) de răspundere numai dacă dovedeşte că nu a putut împiedica fapta prejudiciabilă. Părinţii sau, după caz, tutorii, sunt exoneraţi (scutiţi) de răspundere numai dacă probează că fapta copilului nu este consecinţa modului în care şi-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exerciţiul autorităţii părinteşti, ci este urmare a unei alte cauze.
Răspunderea comitentului pentru prepuşi - presupune că cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcţia, supravegherea şi controlul (comitent) asupra celui care îndeplineşte anumite funcţii sau însărcinări în interesul său ori al altuia (prepus) răspunde de prejudiciul cauzat de către acesta din urmă - comitentul nu răspunde dacă dovedeşte că victima cunoştea sau, în funcţie de împrejurări, ar fi putut să cunoască, la data săvârşirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acţionat fără nicio legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.
Corelaţia celor două forme de răspundere pentru fapta altei persoane - părinţii nu răspund pentru fapta minorului dacă fac dovada că sunt îndeplinite cerinţele răspunderii persoanei care avea obligaţia de supraveghere a minorului; - nicio altă persoană, în afara comitentului, nu răspunde pentru fapta prejudiciabilă săvârşită de minorul care avea calitatea de prepus. - în cazul în care comitentul este părintele minorului care a săvârşit fapta ilicită, victima are dreptul de a opta pentru una dintre cele două forme de răspundere.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.